Imn

Ca o gheişă te strecori prin mine
Şi sânul tău miroase a floare de cireş
Dai catifeaua neagră din stamine
Şi-o scuturi la pistilul fără greş

Nu şchioapeţi când mă-ncaleci cu ţâfnă
Şi te iert, că ai gustul sprinţar
Ca un vin învechit ce cu râvnă
Îl clătesc prin gură, gregar

Eşti amară, ba dulce cu buchet de migdal
Şi ai pleoapa năucă de somn c-aş aduce
Un cizmar să-ţi bată un flec de metal
La tocul scâlciat ce mă seduce

Ai pielea aurie, ba roşie roze
După cum palma-mi beată te învredniceşte
Să-ţi mângâie-între coapse oareşce
Tu cepul prea umflat mi-l împuterniceşte

Intrăm în cramă – cum vrea Dumnezeu:
Goi, dar cu ruşinea-ascunsă-n foi de viţă
Că l-am făcut pe Bachus să uite că e zeu
Iar de iubire oarbă suntem criţă